Raiffeisen a redus estimarea privind creşterea economică a României în 2012

Raiffeisen Bank International a redus estimarea privind creşterea economică a României pentru anul viitor, de la 1,8% la 0,5%, anticipând probleme la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est şi contracţia PIB-ului mai multor state, din cauza unei posibile recesiuni în zona euro.

Raiffeisen estimează, în raportul privind rezultatele financiare din primele nouă luni ale anului, că economia României va creşte în 2012 cu numai 0,5%, după ce înainta în raportările din ultimele săptămâni o prognoză mai optimistă, de plus 1,8%.
Grupul a modificat, într-un raport transmis săptămâna trecută, estimările privind creşterea economică a României din acest an, de la plus 1,5% la 2,5%, însă nota atunci că prognoza pentru anul viitor ar putea fi prea optimistă.

Banca austriacă are previziuni sumbre în privinţa zonei euro, anticipând o contracţie economică de 1% anul viitor pe ansamblul celor 17 state ale uniunii monetare. Germania, cea mai mare economie europeană, va înregistra o scădere de 0,8% a PIB, potrivit estimărilor Raiffeisen.

Economia Austriei, statul de origine a celor mai mari instituţii de credit din regiune, se va contracta anul viitor cu 0,5%, anticipează grupul bancar.

Raiffeisen înaintează cifre pesimiste şi în privinţa celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Astfel, economia Cehiei ar trebui să se contracte cu 1,2%, cea a Ungariei cu 2%, în timp ce PIB-ul Sloveniei va scădea cu 1,5%, iar economia slovacă se va retrage cu 0,5%, potrivit proiecţiilor Raiffeisen.

Polonia pare ocolită de recesiune, la fel ca în cazul crizei din 2008-2010, Raiffeisen anticipând pentru acest stat o creştere economică de 2,2%.

Banca notează că exporturile, care au facilitat revenirea economiilor din regiune în 2010 şi 2011, vor încetini anul viitor din cauza problemelor din zona euro.

Totodată, deşi statele din Europa Centrală şi de Est şi-au redus dezechilibrele externe şi interne (fiscale), acestea au încă necesităţi ridicate de finanţare externă, fiind astfel vulnerabile la turbulenţele de pe pieţele de credit.

În plus, creşterea aversiunii la risc ar putea reduce fluxul investiţiilor străine directe către regiune.

Acord interguvernamental pentru zona euro

Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind inasprirea disciplinei fiscale. Va fi insa un acord doar pentru tarile zonei euro. Si asta in conditiile in care reprezentantii celor 27 de state membre au esuat in incercarea de a modifica tratatul Uniunii Europene, in special din cauza opozitiei Marii Britanii si Ungariei.

Premierul britanic David Cameron a pus conditii pe care Franta si Germania le-au considerat "inacceptabile", a declarat presedintele francez Nicolas Sarkozy.   "Daca am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar insemna o punere la indoiala in opinia noastra (...) a unei mari parti din activitatea depusa in serviciul unei reglementari a finantelor, o reglementare necesara", a subliniat presedintele francez.

Premierul britanic David Cameron a spus ca intersul Marii Britanii nu era protejat, daca s-ar fi modificat tratatul UE.

"Daca nu poti obtine siguranta in interiorul tratatului, este mai bine sa ramai in afara."Ce a iesit nu este in interesul Marii Britanii, prin urmare, nu am acceptat. (...) Nu puteam sa prezint acest nou tratat Parlamentului nostru", a precizat Cameron.

Presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat ca cele 17 state care fac parte din zona euro vor negocia un nou acord interguvernamental pentru consolidarea disciplinei fiscale, iar lor li se vor alatura sase tari care in prezent nu au aderat la moneda comuna. 

Este vorba de Danemarca, Polonia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Romania.

Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a decarat ca summitul Uniunii Europene a dus la un rezultat foarte bun.

Deciziile adoptate au fost "destul de aproape de un pachet fiscal bun, compact", a adaugat presedintele BCE.

 "Va fi o baza pentru o politica economica mult mai disciplinata pentru statele membre ale zonei euro. Si cu siguranta va fi de ajutor in situatia prezenta", a apreciat presedintele BCE.

BCE va administra Fondul de salvare din zona euro

Banca Centrala Europeana (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) si, pe viitor, Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmeaza sa ii succeada primului in 2012, a declarat presedintele francez Nicolas Sarkozy.

 "Am ajuns la un alt acord, pot sa vi-l anunt, Banca Centrala este cea care va gestiona FESF si MES", a spus Sarkozy.

 "A fost o propunere a lui Draghi care recomanda ca Banca Centrala sa fie pusa in serviciul Fondului european, am considerat ca este o idee foarte buna, operatorul fondului va fi, deci, Banca Centrala Europeana", a explicat presedintele francez. "Pentru noi, aceasta este o mare satisfatie si este un element in plus care va consolida increderea in acest fond", a mai spus acesta.

Aceasta decizie intervine in timp ce fondul de ajutor actual, temporar, FESF traverseaza o perioada dificila. El urma sa fie consolidat de la 250 de miliarde la 1.000 de miliarde de euro. Dar acest obiectiv a fost revizuit in scadere, din cauza apetitului redus al investitorilor pentru zona euro.

Decizii sub aşteptări la summitul de la Bruxelles

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Uniunii şi liderii instituţiilor au dezbătut, în cea de-a doua zi, situaţia şi evoluţia economică şi stabilesc forma finală a măsurilor propuse şi discutate joi.

 Ţările din Zona Euro şi alte şase state care nu au adoptat încă moneda unică, inclusiv România, vor încheia un Tratat interguvernamental.UPDATE  Concluziile au fost prezentate de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy a spus vineri,  după încheierea  reuniunii şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles, că bugetele statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să fie echilibrate pe excedent.

Potrivit corespondnetului nostru la Bruxelles,urmează ca Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania şi Suedia să participe la acest pact după ce îşi vor consulta parlamentele naţionale.

Pactul prevede sancţiuni, care  vor intra in vigoare automat când o ţară va depăşi pragul de 3 la sută permis pentru deficitul bugetar.

Noile reguli  vor trebui introduse în Constituţia fiecărui stat pentru a deveni obligatorii,  iar pe viitor statele membre vor trebui să-şi prezinte mai întâi proiectele de buget la Comisia Europeană, care le va analiza şi va avea dreptul să ceară modificarea lor, dacă va fi cazul.

Potrivit informaţiilor transmise de corespondentul  Radio România, liderii europeni şi-au atins doar o parte dintre intenţiile cu care au plecat la drum.

Cât de decisivă este acţiunea, rămâne de văzut. Rămâne de văzut care va fi reacţia pieţelor financiare, cum vor considera ele deciziile care au fost luate aseară de şefii de stat şi guvern.

Un lucru este clar: este mult mai puţin decât şi-au propus. Nu au reuşit acel sperat acord în 27, ci doar un acord în 17+6.

Măsurile imediate decise au fost ca ţările zonei euro să ofere 200 de miliarde de euro FMI prin împrumuturi bilaterale, aşa încât Fondul, la rândul său, să poată împrumuta ţările zonei euro.

S-au vehiculat în ultimele zile cifra de 300 de miliarde de euro pe care i-ar mai avea disponibili FMI - deci, iată, se adaugă alte 200 de miliarde - şi, dacă o ţară de calibrul Italiei ar avea nevoie să fie împrumutată, atunci FMI va fi capabil să-i sară în ajutor.

Alte decizii luate, joi noapte, sunt măsuri pe termen mediu şi lung.

Aceste măsuri sunt cuprinse într-un nou pact fiscal, cu măsuri severe pentru ţările zonei euro.

Este vorba în principal despre înăsprirea regulilor referitoare la deficitul excesiv, adică despre sancţiuni ce vor intra în vigoare automat când o ţară va depăşi pragul de 3% permis pentru deficitul bugetar, 3% din PIB.

Apar noile reguli pentru deficitul bugetar vor trebuie introduse în Constituţia fiecărui stat, pentru a deveni obligatorii, şi nu în ultimul rând pe viitor statele membre vor trebui să-şi prezinte mai întâi proiectele de buget la Comisia Europeană, care le va analiza şi va avea dreptul să ceară modificarea lor, dacă va fi cazul.

Pentru acest pact nu s-a reuşit acel sperat acord al tuturor celor 27 de state membre, aşa cum se dorea, în principal din cauza opoziţiei Marii Britanii, însă înţelegerea s-a reuşit totuşi, aşa cum au făcut presiuni Franţa şi Germania între cele 17 ţări ale zonei euro, cărora li s-au adăugat benevol România, Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia.

Trebuie spus că, pe lângă Marea Britanie, s-a mai opus Ungaria unui tratat la nivelul celor 27, iar Suedia şi Cehia încă nu au avut mandate să accepte aceste propuneri.

Aşadar, patru dintre membrii UE nu au agreat măsurile convenite de majoritate cu privire la o mai strictă reglementare a disciplinei bugetare, cu Marea Britanie principal opozant al unei eventuale modificări a Tratatului Uniunii.