Raiffeisen a redus estimarea privind creşterea economică a României în 2012

Raiffeisen Bank International a redus estimarea privind creşterea economică a României pentru anul viitor, de la 1,8% la 0,5%, anticipând probleme la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est şi contracţia PIB-ului mai multor state, din cauza unei posibile recesiuni în zona euro.

Raiffeisen estimează, în raportul privind rezultatele financiare din primele nouă luni ale anului, că economia României va creşte în 2012 cu numai 0,5%, după ce înainta în raportările din ultimele săptămâni o prognoză mai optimistă, de plus 1,8%.
Grupul a modificat, într-un raport transmis săptămâna trecută, estimările privind creşterea economică a României din acest an, de la plus 1,5% la 2,5%, însă nota atunci că prognoza pentru anul viitor ar putea fi prea optimistă.

Banca austriacă are previziuni sumbre în privinţa zonei euro, anticipând o contracţie economică de 1% anul viitor pe ansamblul celor 17 state ale uniunii monetare. Germania, cea mai mare economie europeană, va înregistra o scădere de 0,8% a PIB, potrivit estimărilor Raiffeisen.

Economia Austriei, statul de origine a celor mai mari instituţii de credit din regiune, se va contracta anul viitor cu 0,5%, anticipează grupul bancar.

Raiffeisen înaintează cifre pesimiste şi în privinţa celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Astfel, economia Cehiei ar trebui să se contracte cu 1,2%, cea a Ungariei cu 2%, în timp ce PIB-ul Sloveniei va scădea cu 1,5%, iar economia slovacă se va retrage cu 0,5%, potrivit proiecţiilor Raiffeisen.

Polonia pare ocolită de recesiune, la fel ca în cazul crizei din 2008-2010, Raiffeisen anticipând pentru acest stat o creştere economică de 2,2%.

Banca notează că exporturile, care au facilitat revenirea economiilor din regiune în 2010 şi 2011, vor încetini anul viitor din cauza problemelor din zona euro.

Totodată, deşi statele din Europa Centrală şi de Est şi-au redus dezechilibrele externe şi interne (fiscale), acestea au încă necesităţi ridicate de finanţare externă, fiind astfel vulnerabile la turbulenţele de pe pieţele de credit.

În plus, creşterea aversiunii la risc ar putea reduce fluxul investiţiilor străine directe către regiune.